"Caution! FRAGILE!!!"
Asta ar trebui sa avem imprimat pe noi. Suntem atat de fragili si de usor de manipulat. Suntem usori. De fapt suntem facuti din aer. Mult aer.
Dar eu nu vorbesc de fizic. Vorbesc despre un om si sentimentele lui. Despre un om inauntru. Omul e ca o pensula. A trecut prin mii de culori, spalata si respalata. Si cu cea mai mica forta, o poti rupe in jumatate. Pur si simplu. Omul e trecut prin mii de emotii. Durere, fericire, melancolie, dragoste, tradare si lista e interminabila. Dar la cel mai mic impact, omul cade. O pietricica. Te impiedici de ea, pici, iti spargi capul si gata. Totul s'a terminat cu o pietricica. Neasteptat. Iminent. Pur si simplu.
"Nu imi vine a crede ca in momentul asta traiesc si zambesc cu voi, baieti, si in momentul urmator as putea disparea. Ca si cum nu as fi existat." O replica a unui actor care juca rolul unui muribund. Dar intotdeauna cineva isi aminteste de tine. Oricand. Pentru ca ai fost un om. Ai facut ceva pe lumea asta. Orice. Fie bun, fie rau.
Dar in acelas timp, oamenii nu numai ca uita ca sunt fragili, dar ei se cred si epicentrul a tot ce ne inconjoara. Cunoscut si necunoscut. Oamenii cred, in sinea lor, ca suntem singura planeta care are viata pe ea. Desi mi se pare foarte indoielnic. Sigur ca mai sunt si alte planete care au viata. Dar eu cred ca totusi ceva ne retine sa ajungem la ele. Sau poate ca nu suntem pregatiti sa gasim forme de viata extraterestra. Ne va face mai putin unici. Ne va face comuni. Il va face pe om sa fie si mai fragil, si mai fricos. O sa ii fie teama ca altii o sa vina si o sa ne ia planeta noastra pe care noi o distrugem. Dar pamantul intotdeauna are grija sa ne avertizeze ca el e seful.
Da, sunt fragila. Sunt un suflet fragil, egocentric si mandru. Asa sunt oamenii. Unii mai mult sau mai putin. Dar intotdeauna omul are aceeasi scuza:
"Sunt om"...
Un comentariu:
Exista un proverb turcesc se spune:"Omul este mai tare ca piatra,mai puternic decat otelul si mai fragil decat trandafirul". ....Sunt de acord cu contrastul puternic si greu de imainat,de inteles intre viata si moarte,despre care ai mentionat...intre clipa cand esti viu si foarte activ si cea in care nu mai esti....in plus,starea asta fragila,de te simti ca de portelan si toul te raneste,este mai pregnanta acum,la varsta adolescentei,pana in 20 de ani,dupa care,usor usor se diminueaza(asa am auzit)...Si parerea mea este ca fiecare isi alege cat de fragil e...e in functie de cum vrei si cum te calesti(parerea mea),bineinteles,e si in functie de individ.....
Trimiteți un comentariu